PARTEA BULGARĂ

Stepe saline panonice și mlaștini saline – habitatul natural îl reprezintă stepele de pe soluri saline, mlăștinoase primăvara și uscate vara. Poate fi observat pe văile Dunării (Belenska, Karboazka, Tsibarsko etc.), precum și de-a lungul râului Studena, de-a lungul râului Vit (mai limitat), și altele asemenea locuri în câmpia Dunării.

Dune continetale panonice – este una dintre cele mai rare habitate din Bulgaria. Reprezintă dune de nisip și dune de nisip loess în zonele joase din apropierea Dunării. Cele mai caracteristice și reprezentative se găsesc în valea Orsoya și Tsibarsko, dar, de asemenea, apar și în vaile Karaboaz, Belene și altele.

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea – habitatul natural reprezintă cenoze anuale de mici higrofite, care apar odată cu retragerea Dunării, la apă scăzută, pe sedimentele nisipoase și nisipos-lutoase care se descoperă pe malul râului, cel mai adesea, la sfârșitul verii și toamna.

Ape greu oligotrofe până la mezotrofe cu formațiuni bentice de alge Chara – reprezintă cenoze dominate de alge charophyta în diverse lacuri de acumulare de origine naturală sau semi-naturale. Se întâlnesc în lacuri temporare și mlaștini de-a lungul cursului Dunării, în unele lacuri artificiale, precum cel din Parcul Vidin și altele.

Râuri de câmpie sau de munte cu vegetaţie de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion – habitatul natural este situat pe cursul superior şi mediu al afluenților mari ai Dunării, precum Yantra, Vit, Ogosta, care curg lent și sunt acoperiți, pe alocuri, de cenoze de plante acvatice – frunze subacvatice sau plutitoare pe suprafața râurilor.

Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodion rubri și Bidention P.P. – habitatul natural este reprezintat de comunități de higrofite și ruderale de înălțime medie, care își fac apariția după retragerea Dunării și pe cursurile inferioare ale marilor afluenți ai Dunarii, la scăderea nivelului apei, pe malurile nămoloase și pe sedimentele argiloase care se descoperă. Adesea, acest habitat coexistă într-un complex cu habitatul 3130.

Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition – habitatul este reprezintat de lacuri și mlaștini, unele de origine semi-naturală, cum ar fi heleștee abandonate, albii vechi și altele, în principal, pe cursul Dunării, dar și aproape de afluenții majori, cum Yantra, Iskar, Ogosta, Vit și altele. Exemplul cel mai caracteristic și conservat este lacul Srebarna, dar la fel ca acesta sunt și mlaștinile din apropierea satelor Garvan, Malak Preslavets, Pozharevo, Nova Cherna, pe insula Belene, Kaikusha Ostrov, Orsoya și altele.

Comunităţi de tufărișuri alpine și boreale – habitatul natural este reprezentat de comunități de arbuști mici – ienupăr târâtor şi siberian, afine și coacăze distribuite în munții înalți. Se întâlnesc pe crestele lipsite de vegetaţie forestieră fie ale munților Stara Planina fie pe munții Balcani de lângă Vratsa.

Tufărișuri subcontinentale peripanonice – habitatul este reprezintat de comunități de arbuști rari de migdal pitic (Amygdalus nana) și măceș (Rosa pimpineifolia). Se întâlnește în zone deschise, de aflorimente de calcar de mică adâncime în multe, deși limitate ca suprafață, zone, în principal în Prebalcani – carstul Karlukovski, Studenetz, în preajma orașului Belogradcik, Montana și altele.

Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice – habitat cu o origine de stepă specifică și reprezintă comunități de arbuști da caragană (Caragana frutex ssp mollis.), care ocupă o suprafață foarte limitată. Se întâlnește, în principal, pe valea râului Studena (satul Gorna Studena) și pe Cherna Mogila, în preajma satului Dragomirovo, regiunea Svishtov.

Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso-Sedion albi Acest tip de habitat natural este reprezentat de comunitati pioniere de iarbă-grasă și specii anuale pe stânci calcaroase. Sunt larg răspândite, deși pe suprafețe mici, pretutindeni în regiunile carstice din Prebalcanii de Vest și pe alocuri în câmpia Dunării, unde există aflorimente calcaroase.

Comunităţi de pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase – (Festuco Brometalia) (*situri importante pentru orhidee) – habitatul este reprezentat de comunități de pajiști pe soluri moderat-umede și bogate, dominate de graminee perene și, cel mai adesea, de diversitate de ierburi. Sunt larg răspândite, în special în Prebalcan și în porțiunile de tranziție către câmpia Dunării.

Comunităţi de pajişti stepice subpanonice – habitat natural reprezentat de pajiști rare, pe soluri de calcar și marne, frecvent răspândite pe pante abrupte. Domină tufărișurile, graminee perene și bogate în uleiuri eterice, semiarbuști și arbuști mici. Sunt răspândiți pe scară largă în întregul Prebalcan și în câmpia Dunării, unde există dealuri carsice de joasă altitudine și platouri de loess.

Comunităţi de pajiști stepice panonice pe loess – habitatul natural este reprezentat de graminee perene înalte, pe sol bogat de cernoziom, pe platourile de loess sau pe pantele de loess. Sunt răspândite pretutindeni pe platourile de loess din preajma Dunării – la Orsoya, Lom, Kozlodui, Oriahovo, Nikopol, Belene, Svishtov, Ruse, Tutrakan, Silistra și altele.

Stepe panonice pe nisipuri – habitatul reprezintă comunități dominate de graminee anuale și perene pe dealuri din nisip argilos. Un habitat foarte rar, răspândit doar în preajma satului Archar, regiunea Vidin, în Bulgaria.

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin – habitatul este reprezentat de comunități de ierburi înalte de pe marginea pădurilor riverane, în depresiunile din apropierea Dunării și pe malul marilor afluenți ai Dunării.

Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii habitatul natural este reprezentat de pajiști higrofile în zonele joase din apropierea Dunării. Se întâlnește, în principal, în zona satului Archar și mai limitat și în alte locuri de-a lungul râului.

Izvoare mineralizate încrustante cu formare de tuf calcaros (Cratoneurion) – habitatul natural este reprezentat de izvoare carstice răspândite pretutindeni pe regiunile cu dealurile calcaroase din Prebalcani și părțile sudice ale câmpiei Dunării.

Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică habitatul natural este reprezentat de versanți stâncoși și pante acoperite de o vegetație rară, inclusiv unele endemite locale, precum săpunariţa, buruiana vântului, ramonda serbica și altele. Acestea sunt răspândite pe scară largă, oriunde există formațiuni carstice și în Prebalcani și în câmpia Dunării.

Peșteri închise accesului public – sunt peșterile și nișele de rocă importante pentru conservarea liliecilor și a animalelor nevertebrate de peșteră. Habitatul este larg răspândit în regiunile carstice din Prebalcani și valea Dunării. Unele dintre cele mai reprezentative pesteri din Bulgaria sunt situate în carstul Karlukov, Studenets, Lom, regiunea din jurul orașului Belogradcik și altele.

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetumhabitatul este reprezintat de păduri de fag pe sol sărac pe roci acide. Se întălnesc în munții Stara Planina de Vest și în munții Balcani de lângă Vratsa, fără a ocupa suprafețe mari.

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum – habitatul este reprezentat de păduri de fag pe soluri bogate. Ocupă suprafețe mari în munții Stara Planina de Vest și în Balcanii de lângă Vratsa.

Păduri termofile de fag (Cephalanthero-Fagion) – habitat natural reprezentat de păduri de fag pe substrate calcaroase sărace. Ocupă suprafețe mari, în principal, în Balcanii de lângă Vratsa.

Păduri de stejar cu carpen de tip Galio Carpinetum– habitatul este reprezintat de păduri de carpen și/sau stejar. Ocupă suprafețe mari din vestul munților Stara Planina și în munții Balcani de lângă Vratsa.

Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene – habitatul natural este reprezentat de păduri situate pe versanți și clisuri montane, dominate de tei pucios si tei cu frunza mare și arțar. Se întâlnesc rar în vestul munților Stara Planina și în muntele Vratsa.

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Pandion, Alnion incanae, Salicion albae) – reprezintă păduri riverane inundabile, dominate de salcie, plop și arin. Se întâlnește, în principal, în preajma Dunării, în apropierea tuturor afluenților Dunării și, în special, cursul râului este regiunea cea mai reprezentativă din țară pentru acest habitat.

Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis și Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia de-a lungul râurilor mari (Ulmenion minoris)– habitatul este reprezintat de păduri de luncă, dominate de stejar, frasin de câmp, salcie și plopi pe soluri aluvionare bogate. Pretutindeni ocupă suprafețe mici, deoarece acestea au fost distruse și arate. Un exemplu caracteristic sunt  insulele mai mari de pe Dunăre, ariile protejate ale râului Vit, Karaboaz și altele.

Păduri panonice de Quercus petraea (gorun) și Carpinus betulus (carpen) – un habitat natural foarte rar, reprezentat prin păduri de carpen, care se găsesc în văi și canioane adânci și umede. Se întâlnesc în regiunea carstului Karlukovski, Studenetz și altele.

Păduri panonice de Quercus pubescens (stejar pufos)sunt păduri luminoase și rare, dominate de stejarul pufos, care se întâlnesc în cea mai mare parte pe terenuri calcaroase uscate și pietroase. Acestea au adesea un etaj bogat în arbuşti şi păşuni. Zona Prebalcanului de Vest este una dintre cele mai reprezentative locuri din țară cu acest habitat.

Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. (stejar) – habitatul natural este reprezentat de o pădure de stejar, care se întâlnește, în principal, pe platouri de loess din câmpia Dunării. Sunt larg răspândite, de exemplu, în Ludogorie.

Păduri balcanicpanonice de stejar-gorun – habitatul reprezintă o pădure mixtă de stejar și stejar maghiar, cu etaj bogat și divers de arbuşti și pajişti. Aceste păduri sunt larg răspândite în Prebalcan și în câmpia Dunării.

Păduri de tei argintiu – habitatul natural este reprezentat de o pădure dominată de tei argintiu, care se întâlnește, în principal, pe versasnții de nord și de est ai dealurilor din nordul Bulgariei – de pildă, des în nord-estul Bulgariei și pe terasele de deasupra văilor de pe malul Dunării.

Păduri de Castanea sativa – habitatul natural este reprezentat de un amestec de păduri de fag, carpen și castan comestibil. Se întâlneşte în Balcanii de Vest, chiar în apropierea orașului Berkovitza.

Galerii şi tufărişuri sud-europene de luncă (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae) – reprezintă tufărișuri de luncă dominate de cătină roșie (Tamarix ramosissima). Se întâlnește, în principal, pe pietriș și sedimente de nisip pe malurile râurilor din sudul Bulgariei, dar și în regiunea depresiunii Karaboaz. Aria protejată Katina reprezintă acest habitat. Într-o măsură mai mică se întâlnesc și în altă parte pe cursul Dunării.

 

PARTEA ROMÂNĂ

Fișă sit: Parcul Natural Porțile de Fier

Scor: 51

Parc natural – Categoria V IUCN

Administrator: R.N.P.Romsilva – Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier R.A.

Ecosisteme: păduri boreale caducifoliace (60%), păduri de rășinoase, tufărișuri-șibleacuri, pajiști (10%), stâncării, acvatice, zone umede, agroecosisteme.

Clase de habitate predominante: ape dulci (3130, 3140, 3150), pajiști și tufărișuri (6110, 6210), stâncării și peșteri (8120, 8210, 8230, 8240, 8310), pădure (9110, 9150, 9160, 91E0, 91G0, 91H0, 92A0, 9280). 70 de habitate protejate prezente pe lista roșie.

Specii protejate: 116 specii de floră, 31 specii de nevertebrate, 43 specii de mamifere, 205 specii de păsări.

Accesibilitate: ridicată prin Drobeta-Turnu Severin și Orșova (DN57, DN6)

Posibilitate cazare: ridicată (26 de structuri de cazare în Drobeta-Turnu Severin, 6 în Orșova și 12 în Eșelnița).

Flux turistic: 73052 turiști/an în localitățile adiacente

Activități de agrement: turism montan-drumeții, științific, ecumenic, ecvestru, croaziere pe Dunăre, birdwatching, pescuit sportiv, festivități și sărbători tradiționale, ciclism de tură și mountain bike.

Restricții/riscuri de mediu:

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0026 Cursul Dunării – Baziaș – Porțile de Fier, ROSCI0206 Munții Almăjului-Locvei, ROSCI0206 Porțile de Fier.

Descriere: Peisajul Parcului Natural Porțile de Fier este remarcabil datorită diveristății geologice și biologice. Cea mai îngustă porțiune a defileului Dunării străbate parcul, oferind astfel posibilitatea de a descoperi un relief carstic impresionant reprezentat prin lapiezuri, doline, peșteri, avene, dar și elemene floristice endemice precum laleaua Cazanelor, cornul  bănăţean, cosaci, clopoţeii Cazanelor. Peștera Veterani cu acces numai de pe Dunăre și Peștera Ponicova, pe lângă formațiunile speologice atractive ele găzduiesc și specii de lilieci incluse pe Lista Roșie Națională. Dintre mamiferele de mari dimensiuni, cel mai des întâlnite sunt ursul și porcul mistreț. Populația peștilor constă în mare parte din scobar, clean, mreană, morunaș, avat și pietrar – singurul sturion rămas în zonă este cega. Reptilele reprezentative est-mediteraneene și mediteraneede sunt țestoasa lui Hermann, vipera cu corn și gușterul. Dintre păsări se remarcă cormoranul pitic, cormoranul mare, stârcul cenușiu, egreta mare, egreta mică, rața mică, rața sulițar, rața cu cap castaniu, rața moțată, ferestrașul mic sau lișița. Turismul ecumenic este practicat aici datorită numeroaselor lăcașuri de cult, precum Mânăstirea Vodița de la Vârciorova sau Mânăstirea Mraconia din Dubova. Sculptura în stâncă a Chipului lui Decebal este cea mai mare din Europa și este similară celei din Muntele Rushmore. Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier prezintă istoria lacului de acumulare care a acoperit stâncile care făceau traversarea defileului aproape imposibilă și care au dat și numele de Porțile de Fier. Parcul are 16 trasee semnalizate, marcate și amenajate și 4 poteci tematice. Recomandăm explorarea parcului începând de la Centrul de Vizitare din Orșova sau de la centrul de Informare-Documentare din Drobeta-Turnu Severin.

 

Fișă sit: Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Scor: 51

Parc Național – Categoria II IUCN

Administrator: R.N.P.Romsilva-Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei R.A.

Ecosisteme: păduri submediteraneene, pajiști calcifile, stâncării și grohotișuri, zone umede.

Clase de habitate predominante: pajiști și tufărișuri (4060, 6110, 6170, 6410, 6430, 6520, 6190, 40A0, 6210, 3220), stâncării și peșteri (8310, 8160, 8210, 8110), păduri (9530, 9130, 91V0, 9150, 91E0, 9410, 91K0, 9180, 9110, 91L0), izvoare (7220).

Specii protejate: 69 specii de floră, 27 specii de nevertebrate, 7 specii de pești, 33 specii de mamifere, 20 specii de lilieci, 2 specii de amfibieni și reptile, 23 specii de păsări.

Accesibilitate: ridicată (DN6, DN670, DN67D)

Posibilitate cazare: ridicată (3 structuri de cazare în Baia de Aramă, 2 în Isverna, 2 în Ponoarele, 26 în Drobeta-Turnu Severin)

Flux turistic: 46402 turiști/an în localitățile adiacente

Activități de agrement: cățărare, speologie, canioning, turism științific, festivități și sărbători tradiționale printre care și Ziua Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, drumeții.

Restricții/riscuri de mediu: vijelii-doborâturi de arbori; alunecări de teren datorate grohotişului, căderi de pietre mai ales în perioadele cu schimbări de temperatură sau ploi abundente.

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei.

Descriere: Parcul deține în total 20 de trasee de drumeție omologate perfecte pentru pasionații de plimbări în natură și alte 14 trasee în curs de omologare. Partea parcului suprapusă peste teritoriul județului Mehedinți include sălbatica Vale a Țesnei și Cheile Țesnei – rezervație geologică, floristică, faunistică și peisagistică – care este un canion dedicat amatorilor de sporturi extreme. Un alt obiectiv important este Vârful lui Stan – o rezervație perfectă pentru botaniștii pasionați. Pădurile seculare de fag cu exemplare cu vârste de peste 200 de ani pot fi întâlnite pe Valea Craiovei, dar și pe Valea Olanului, Valea lui Iovan etc. La altitudini ridicate predomină peisajul golurilor alpine cu jnepenișuri. Principalele plante protejate rare și în parte endemice în cadrul parcului sunt borceagul balcanic, barba caprei balcanica, cornutul banatean, urzica moarta originara din Bithynia, inul galben de Banat, ciuboțica cucului bănățean sau pojarnița lui Rochel. Există 1463 de specii de fluturi printre care se regăsesc speciile endemice Lampronia aeripenella, Melicta athalia mehadiensis, Brevantenia banatica sau Eupithecia domogledana. Printre păsările înscrise pe Lista roșie europeană se numără drepneaua, dumbrăveanca, mierla de apă, pietrarul mediteranean sau presura galbenă. Mamiferele mari cele mai importante sunt ursul, cerbul, râsul și porcul mistreț. Centrul de vizitare al pacrului se află în localitatea Băile Herculane din județul Caraș-Severin, însă informații pot fi găsite și la pensiunile din Baia de Aramă din județul Mehedinți.

 

Fișă sit: Geoparcul Platoul Mehedinți

Scor: 43

Geoparc și Parc Natural – Categoria V IUCN)

Administrator: Administrația Geoparcului Platoul Mehedinți și Consiliul Județean Mehedinți

Ecosisteme: păduri, pajiști montane, stâncării și peșteri.

Clase de habitate predominante: pășuni și tufărișuri (40A0, 6210, 6430, 6520), , alte terenuri arabile, păduri de foioase și de amestec (9110, 9150, 9180, 91K0, 91L0, 91E0), păduri de rășinoase (9530), alte terenuri artificiale (8160), stâncării și peșteri (8310).

Specii protejate: 8 specii de nevertebrate, 3 specii de pești, 20 specii de amfibieni și reptile, 18 specii de mamifere, 2 specii de plante, 35 specii de păsări.

Accesibilitate: ridicată (DJ670, DJ671E, DJ671)

Posibilitate cazare: ridicată (3 structuri de cazare în Baia de Aramă, 2 în Isverna, 2 în Ponoarele) – pe radius de 10 kilometri 26 în Drobeta-Turnu Severin).

Flux turistic: 60245 turiști/an în localitățile adiacente și de acces

Activități de agrement: drumeții, speologie, vizitarea obiectivelor culturale.

Restricții/riscuri de mediu: inundații.

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI

0198 Platoul Mehedinţi, ROSPA0035 Domogled–Valea Cernei.

Descriere: Geoparcul dispune de 10 trasee turistice omologate care poartă drumeții prin cele mai spectaculoase peisaje carstice, montane. Pot fi vizitate Peștera Epuran, Izvorul şi stâncăriile de la Câmana, Pădurea de liliac Ponoarele, Tufărişurile mediteraneene de la Isverna, Pădurea Borovăţ, Pădurea Drăghiceanu, Complexul carstic de la Ponoarele, Pereţii calcaroşi de la Izvoarele Coşuştei, Cheile Coşuştei, Cornetul Babelor şi Cerboaniei, Cornetul Piatra Încălecată, Cheile Topolniţei şi Peştera Topolniţei, Cornetul Bălţii, Cornetul Băii şi Valea Mănăstirii. Printre festivitățile locului se numără Sărbătoarea liliacului de la Ponoarele care are loc în a doua duminică a lunii mai din fiecare an, Festivalul de ceramică populară de la Șisești, Sărbătoarea Peșterii Topolnița din comuna Cireșu, Sărbătoarea Peșterii de la Balta, Festivalul Oalelor și Sarmalelor din comuna Șisești, Festivalul național de folclor Munte, munte, brad frumos! din Baia de Aramă. De asemenea, există și alte obiective culturale care pot fi vizitate, precum Biserica Sf. Dumitru din satul Negoiești, Biserica Sf. Nicolae din Balta, Schitul Topolnița din Comuna Izvorul Bârzii, Casa Polina Omir din Sisești, Casa de lemn Maria Moacă din Izvorul Bărzii, Trei mori de lemn din Ponoarele. Cele mai importante specii de plante sunt Himantoglossum janke, Campanula serrata; de animale Bufo viridis și Hyla arborea; de reptile Vipera ammodytes. Există un Centru de Vizitare în Sisești și centre de informare în Izvorul Bârzii, Ponoarele, Obârșia Cloșani și Cireșu.

 

Fișă sit: Parcul Natural Comana

Scor: 51

Parc Natural – Categoria V IUCN și sit RAMSAR

Administrator: RNP-Romsilva Administraţia Parcului Natural Comana R.A.

Ecosisteme: Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,  Alnion incanae, Salicion albae); Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Mlaştini şi stepe sărăturate panonice; Tufărişuri subcontinentale peripanonice.

Clase de habitate predominante: păduri temperate europene (91AA, 91E0, 91F0, 91I0, 91M0, 91Y0, 91A0), stepe continentale (1530), apă dulce stătătoare (3130, 3150, 3160), curgătoare (3260, 3270), tufărișuri (40A0), pajiști (6240, 6440).

Specii protejate: peste 1153 de specii de floră (a fost desemnat parc natural pt. 21 de speciii), 31 specii de pești, 10 specii de amfibieni, 9 specii de reptile, 212 specii de păsări, 38 specii de mamifere, 2 specii lilieci.

Accesibilitate: ridicată (DN5, DN5A, DN6 – DN5B/DJ603, DN41 – DN5A)

Posibilitate cazare: ridicată (3 structuri de cazare în Comana, 1 în Călugăreni, 1 în Greaca)

Flux turistic: 35000 turiști/an (cf. Administrației)

Activități de agrement: drumeții prin pădure, plimbări cu barca, turism de weekend (picnic, plimbări), birdwatching, turism științific, pescuit sportiv, tabere și excursii școlare, vânătoare organizată, festivități și sărbători locale.

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0022 Comana, ROSCI0043 Comana, ROSPA0146 Valea Câlniștei

Descriere: Parcul Natural Comana, deși nu are un relief spectaculos, are o biodiversitate extraordinară și un peisaj pitoresc. Balta Comana din cadrul parcului, numită și delta Neajlovului, atrage o sumedenie de specii de păsări (141) specifice Deltei Dunării, dar există și două endemiseme: țigănușul și cleanul de Comana. Acolo există și un observator ornitologicPlimbările cu barca sau caiacul, trecerea cu tiroliana peste lac, zbor cu motoparapanta, plimbări cu trăsura, escaladă sunt activități posibile în cadrul parcului de aventură din apropierea Parcului Natural Comana. De asemenea, parcul oferă posibilitatea de a efectua excursii și plimbări în rezervația de bujori sau rezervația de ghimpi. Printre atracțiile culturale ale zonei se găsesc Mânăstirea Comana, Muzeul Memorial Gellu Naum și Atelierul Muzeu Moara de Hârtie din Comana, Muzeul de Istorie de la Călugăreni. Parcul dispune de 10 trasee tematice cu puncte de plecare din Călugăreni, Comana, Mihai Bravu, Islaz, Măgura-Zboiu.

 

Fișă sit: Delta Dunării

Scor: 43

Rezervație a biosferei și sit Natura 2000 – ROSCI0065

Administrator: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Ecosisteme: acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine, costiere.

Clase de habitate predominante: estuare și lagune (1110, 1210, 1150), râuri și lacuri (3260, 3270, 3130), mlaștini și turbării (1310, 2190, 3150, 3140, 3160, 7210), pajiști naturale și stepe (2160, 6410, 6420, 6430, 6440, 6510, 62C0, 1410, 40C0, 1530, 6120), culturi (2110, 2130), păduri de foioase (92A0, 91AA, 91F0), vegetatie ripariană (92D0).

Specii protejate: 5 specii de mamifere, 5 specii de amfibieni și reptile, 15 specii de pești, 11 specii de nevertebrate, 5 specii de plante, 51 de alte specii de floră și faună.

Accesibilitate: medie (DJ226, DJ226A, DC83)

Posibilitate cazare: medie (4 structuri în Corbu)

Flux turistic: nu există statistici și nici estimări pt jud. Constanța

Activități de agrement: birdwatching, camping, pescuit sportiv, plajă.

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie, ROSPA0076 Marea Neagră.

Descriere: Delta Dunării aflată pe teritoriul județului Constanța cuprinde rezervațiile Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Corbu-Nuntași-Histria, Cetatea Histria, o porțiune din zona marină a Deltei Dunării și o porțiune a Complexului Razim-Sinoie. Grindul Chituc și Grindul Lupilor sunt zone de protecție integrală și poate fi practicat birdwatching-ul, însă nu există infrastructură pentru această activitate. Corbu-Nuntași-Histria este o rezervație științifică, iar accesul se poate face pe traseul de drumeție D5 Nuntași-Cetatea Histria-Nuntași. Printre cele mai căutate activități sunt plimbările cu barca. Astfel, în zonă poate fi practicat turismul pentru odihna și recreere practicat în unitățile de cazare din zonă sau campând pe plajele Vadu și Corbu și efectuând băi de soare și apă marină. Turismul de cunoaștere care implică vizitarea rezervațiilor și efectuarea de excursii pe lacuri și canale. Turismul științific poate fi cel mai bine practicat în această zonă, la fel și turismul rural unde localnicii găzduiesc vizitatorii și le oferă experiențe locale. Principalele specii de plante protejate sunt: Achillea collina, Achillea coarctata, Crambe maritime, Crepis setosa, Eryngium maritimum. Principalele specii de animale protejate sunt: Bombina bombina, Bufo viridis viridis, Hyla arborea arborea, Pelobates fuscus fuscus, Pelobates syriacus balcanicus, Rana ridibunda ridib, Coluber caspius, Emys orbicularis, Lacerta agilis euxinica. Principalele specii de păsări sunt: Platalea leucordia, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Burhinus oedicnemus, Glareola pratincola, Gelochelidon nilotica, Tatorna tadorna, Riparia riparia, Motacilla flava. Accesul în sit se face în schimbul unei taxe care poate fi achitată și online.

 

Fișă sit: Lacul Techirghiol

Scor: 43

Arie de protecție specială avifaunistică ROSPA0061 și sit RAMSAR

Administrator: Societatea Ornitologică Română

Ecosisteme: acvatice, terestre.

Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06), mlaștini, smârcuri (N07), turbării, culturi cerealiere extensive (N12), pajiști ameliorate (N14), alte terenuri arabile (N15).

Specii protejate: 83 de specii de păsări.

Accesibilitate: ridicată (DN39, DJ383)

Posibilitate cazare: ridicată (205 structuri de cazare în Eforie, 13 structuri în Techirghiol)

Flux turistic: 165894 turiști/an

Activități de agrement: tratament balnear, birdwatching, turism de odihnă, pescuit, tras cu arcul, kayak, mountain bike.

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Lacul Techirghiol este recunoscut în primul rând pentru proprietățile terapeutice ale nămolului sapropelic și nămolului negru găsit pe malurile lacului. În jurul acestei resurse s-au dezvoltat sanatorii balneare în Techirghiol și în Eforie Nord, unde se practica intensiv turismul de sănătate. Lacul este un ecosistem unic în Europa incluzând ape sărate și ape dulci dezvoltând astfel o biodiversitate remarcabilă. Astfel, diversitatea speciilor de păsări prezente pe lac constituie un obiectiv important pentru iubitorii de birdwatching.

 

Fișă sit: Cap-Aurora

Scor: 42

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0281

Administrator: Fără custode. Agenția de Protecție a Mediului Constanța

Ecosisteme: acvatice

Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01): bancuri de nisip (1110) și recifi (1170)

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de pești

Accesibilitate: ridicată (DN39, DN39D)

Posibilitate cazare: ridicată (peste 25 de structuri în Venus, peste 50 în Neptun, peste 20 în Saturn, peste 20 în Olimp)

Flux turistic: ridicat (nu există statistici pentru această zonă)

Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, parasailing, mânuirea zmeului.

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră

Descriere: Situl Cap-Aurora este unul martim, în cadrul Mării Negre, care se desfășoară între localitățile Saturn și Olimp. Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis este habitatul cel mai important situat în larg între 30 și 45 m adancime, dar și habitatele de nisipuri fine de mică adâncime. Cele din urmă sunt foarte rare și au o valoare de coservare ridicată. Se pot efectua scufundări pentru a fi vizitate. Există o mulțime de activități care pot fi practicate, precum plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, parasailing, mânuirea zmeului și alte sporturi nautice. Fluxul de turiști este ridicat în sezonul de vară, stațiunile devenind foarte aglomerate.

 

Fișă sit: Costinești-23 August

Scor: 42

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0293

Administrator: Fără custode. Agenția de Protecție a Mediului Constanța

Ecosisteme: acvatice

Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01): 1110, 1140, 1170

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de pești

Accesibilitate: ridicată (DN39, DC6)

Posibilitate cazare: ridicată (154 structuri de cazare în Costinești, 1 structură de cazare în 23 August)

Flux turistic: 34665 turiști/an

Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, echitație, plimbări cu avionul ultraușor.

Restricții/riscuri de mediu: inundații

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră

Descriere: Situl Costinești-23 August se găsesc habitate importante precum Recifii biogenici de Mytilus galloprovincialis, Bancuri infralitorale de argilă tare cu Pholadidae unde se găsește specia Pholas dactylus, Stânca infralitorală cu alge fotofie unde diversitatea algală este mare și alte trei habitate foarte rare în Marea Neagră românească – Nisipuri grosiere și pietrișuri fine bătute de valuri, galeți infralitorali, Nisipuri de mică adâncime bioturbate de Arenicola și Callianassa. Situl poate fi accesat de pe plaja Costinești și se pot practica scufundări, pescuit sportiv și sporturi nautice. Costinești este o stațiune bogată în oferte de cazare și restaurante, oferind toate condițiile necesare unui concediu prelungit în zona litoralului românesc.

 

Fișă sit: Dunele marine de la Agigea

Scor: 38

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0073, Categoria IV IUCN

Administrator: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Ecosisteme: dune de nisip

Clase de habitate predominante: dune de nisip (2110, 2130), tufărișuri (40A0)

Specii protejate: 30 de specii de floră, 501 specii de faună.

Accesibilitate: mediu (DN39)

Posibilitate cazare: ridicată (4 unități de cazare în Agigea și în radius de 10 km sunt 145 unități în Constanța)

Flux turistic: 501779 turiști/an

Activități de agrement: activități ecoturistice, turism științific (pentru botaniști), vizitarea rezervației

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Aria naturală este situată în sudul Municipiului Constanța și la 4 kilometri de Eforie și este singura rezervație naturală de dune marine din țară. În prezent, dunele sunt fixate de vegetația instalată, dar există încă și zone de dune mobile și semimobile. Aici se găsește cuicușoara de nisip, Alyssum borzaeanum, o specie prezentă pe Lista Roșie IUCN având statutul „amenințată cu dispariția”. De asemenea, sunt de menționat și volbura de nisip (Convolvulus persicus), cârcelul (Ephedra distachya), varza de mare (Crambe maritima) – și acestea clasificându-se ca rarități floristice.

 

Fișă sit: Iezer Călărași

Scor: 37

Arie de protecție specială avifaunisticăROSPA0051, sit RAMSAR

Administrator: Societatea Ornitologică Română

Ecosisteme: lacuri naturale, bazine piscicole artificiale, canale navigabile și bazin protuar, păduri, teren arabil, pășuni.

Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06), mlaștini, smârcuri, turbării (N07), Culturi cerealiere extensive (N12), alte terenuri arabile (N15).

Specii protejate: 92 specii de păsări

Accesibilitate: medie (DN3, DN31)

Posibilitate cazare: medie (9 structuri de cazare în Călărași și 1 structură în Cuza Vodă)

Flux turistic: 14109 turiști/an

Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv.

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Iezerul Călărași are o suprafață de aproximativ 5000 de hectare din care 500 sunt reprezentate prin luciu de apă. În cadrul ariei naturale, specia de interes conservativ remarcabilă este gâsca cu gât roșu, dar sunt de menționat și pelicanul, egreta mică, stârcul cenușiu, lebăda de vară, găinușa de baltă. Aria este animată de păsările cântătoare precum lăcarul mare și mic, pițigoiul de stuf și presura de stuf. Pe suprafața lacului se găsesc nuferi albi și galbeni, iarba broaștei, peștișoară, pitică. Activitatea ecoturistică principală care se poate desfășura în cadrul sitului este birdwathcing-ul, însă nu există infrastructură turistică specifică pentru această activitate.

 

Fișă sit: Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai

Scor: 37

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0269

Administrator: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanța

Ecosisteme: marin

Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01): 1110, 1140, 1170

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 31 specii de pești, 19 specii de nevertebrate, 6 specii de plante, 1 specie de amfibieni

Accesibilitate: medie (DN39)

Posibilitate cazare: ridicată (21 de structuri de cazare în comuna Limanu)

Flux turistic: 16622 turiști/an

Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta, mânuitul zmeului, plimbări cu bicicleta.

Restricții/riscuri de mediu: inundații

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră

Descriere: Acvatoriul litoral se întinde între satele Vama Veche și 2 Mai de pe litoralul Mării Negre. Ambele sate sunt dezvoltate din punct de vedere turistic, oferind o gama larga de posibilități de cazare, multe fiind chiar casele localnicilor. De asemenea, există restaurante cu specific pescăresc și baruri. Aria naturală este un adevărat mozaic de habitate elementare, fiind și o zonă de refugiu și reproducere pentru numeroase organisme marine. Există un centru de scufundări care are un protocol de colaborare cu Administrația Rezervației, iar turiștii care optează pentru astfel de experiențe vor primi informații despre mediul subacvatic pe care îl vor vizita, promovând speciile și ahbitatele de interes. Există și un traseu interepretativ – poteca lui Neptun – care pornește din 2 Mai și ajunge în Vama Veche. Pe parcursul traseului sunt montate cinci panouri interactive care cuprind atât informații referitoare la speciile și habitatele de interes din zona respectivă, cât și niște jocuri interactive destinate fiind în special copiilor și tinerilor.

 

Fișă sit: Pădurea Radomir

Scor: 36

Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0137

Administrator: Agenția de Protecție a Mediului Dolj

Ecosisteme: terestre, acvatice

Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06), Culturi cerealiere extensive (N12), pajiști ameliorate (N14), forestiere

Specii protejate: 39 specii de păsări

Accesibilitate: medie (DN6)

Posibilitate cazare: redusă în apropiere. Pe un radius de 10 km – Caracal cu 3 unitati de cazare

Flux turistic: 1504 turiști/an

Activități de agrement: birdwatching, drumeții

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Pădurea Radovan este străbătută de drumul național 6, însă în interiorul ei nu sunt amenajate trasee turistice. Pădurea cuprinde areale cu plantații de salcâm și resturi dintr-o pădure seculară de stejar – Quercus. Pădurea nu are o biodiversitate extraordinară însă este un sit important pentru specii migratoare periclitate la nivel global sau european și este o zonă de cuibărire și creștere a puilor. Dintre speciile migratoare și cu staționare temporară menționăm barza albă (Ciconia ciconia), egreta mică (Egretta garzetta), chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybridus) și chira de baltă (Sterna hirundo). Dintre speciile prezente pentru cuibărire și creșterea puilor menționăm vânturelul de seară (Falco vespertinus), rața roșie (Aythya nyroca), sfrânciocul roșietic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), presura de grădină (Emberiza hortulana).

 

Fișă sit: Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa

Scor: 36

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0071

Administrator: Direcția Silvică Constanța

Ecosisteme: terestre și acvatice

Clase de habitate predominante: ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri și turbării, pajiști uscate, stepe, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate, alte terenuri arabile, păduri caducifoliate, plantații de arbori sau plante lemnoase – 62C0, 91I0, 3150, 40C0, 6430, 91F0, 91AA, 91M0.

Specii protejate: 5 specii de mamifere, 6 specii de amfibieni și reptile, 6 specii de pești, 5 specii de nevertebrate, 4 specii de plante + 2 specii de floră și faună pe lista roșie

Accesibilitate: medie (DN3, DJ307, DJ391A)

Posibilitate cazare: redusă (1 unitate în Adamclisi). Pe un radius de 20 km – Oltina (1 unitate de cazare)

Flux turistic: mediu (nu există statistici pentru această zonă)

Activități de agrement: drumeții, pescuit sportiv, vizitarea obiectivelor culturale din zonă

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0007 Balta Vederoasa,     ROSPA0039 Dunăre – Ostroave, ROSPA0001 Aliman – Adamclisi, ROSPA0036 Dumbrăveni

Descriere: în cadrul ariei naturale protejate pot fi vizitate: Monumentul Trophaeum Traiani și Cetatea și Muzeul Adamclisi – loc. Adamclisi, Mănăstirea Sf. Apostol Andrei și Cişmeaua Mihai Eminescu – loc. Ion Corvin, Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului – loc. Dumbrăveni, Mânăstira Deleni, un mormân roman – loc. Deleni, Mânăstirea Sf. Maria Magdalena, Casa tătărească Zulfie Totay, muzeul multietnic – loc. Cobadin, Cetatea daco-romană din Plopeni – loc. Chirnogeni, Locul fosilifer Aliman și Cetatea Sacidava – loc. Aliman. Dintre obiectivele naturale pot fi vizitate: Pădurea Dumbrăveni, Pereţii Calcaroşi din Pietroșani, Locul fosilifer Aliman, Balta Concau-Negreşti, Balta Credința, Lacul Vederoasa, Lacul Dunăreni, Malul Dunării. Lacul Vederoasa este meandrat și acoperit cu stuf în mare parte, devenind astfel casa multor specii de păsări. Peștera de la Cișmeluța, obiectiv natural inclus in sit, găzduește 5 specii de lilieci precum liliacul comun, liliacul urechiat gri, liliacul mare cu potcoavă, liliacul mare, liliacul cu potcoavă al lui Mehelyus. Peisajele geomorfologice sunt de asemenea foarte atractive, fiind constituite din dealuri, văi cu ape permanente, pajiști, canarale.

 

Fișă sit: Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia

Scor: 36

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0094

Administrator: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar

Ecosisteme: acvatice

Clase de habitate predominante: arii marine, privaluri – 1110, 1170, 1140

Specii protejate: 4 specii de plante, 4 specii de nevertebrate, 4 specii de pești.

Accesibilitate: ridicată (DN39)

Posibilitate cazare: ridicată (177 unități de cazare în Mangalia)

Flux turistic: 245353 turiști/an

Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, vizitarea obiectivelor culturale, echitație, caiace, plimbări cu velierul.

Restricții/riscuri de mediu: inundații

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră

Descriere: Acest sit este singurul din România unde încă se mai poate găsi iarba de mare Zostera noltii – ea trăiește la adâncimi de până la 2 metri și se află în pericol de dispariție. Cea mai potrivită activitate ecoturistică practicabilă în această arie este scuba diving. Astfel se pot observa flora și fauna subacvatică, precum și relieful specific stâncos. Printre speciile de plante care pot fi văzute se numără alga brună Cystoseira barbata – specie periclitată, iarba de mare Zostera noltii, iar ca faună pot fi văzute următoarele: căluțul de mare (Hippocampus guttulatus microstephanus – specie periclitată), crabul de piatră (Pachygrapsus marmoratus – specie vulnerabilă), acul de mare (Syngnathus typhle – specie vulnerabilă). Se pot practica și sporturi anutice și pescuit sportiv. Localitatea Mangalia, aflată în vecinătatea ariei naturale protejat, este ofertantă din punct de vedere turistic. Aici pot fi vizitate Cetatea Callatis, Portul Turistic Mangalia, Geamia „Esmahan Sultan”, Muzeul de Arheologie „Callatis”, Mormântul cu papirus, Mormantul crestin cu Psalmi, Edificiul Bizantin, Muzeul Marinei, Herghelia Mangalia. Pe langă aceste obiective culturale, Mangalia are o gamă larga de restaurante și baruri, dar și stațiunea balneoclimaterică Saturn care deține o plajă foarte apreciată de turiști.

 

Fișă sit: Lacul Siutghiol

Scor: 36

Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0057

Administrator: Asociația BlackSea Spa

Ecosisteme: acvatice

Clase de habitate predominante: ape dulci continentale (N06)

Specii protejate: 79 specii de păsări

Accesibilitate: ridicată (DN3C, DN2A, Bulevardul Mamaia)

Posibilitate cazare: ridicată (145 unități de cazare în Constanța și 2 unități în Ovidiu)

Flux turistic: 506308 turiști/an

Activități de agrement: wind-surfing, yachting, schi-nautic, parapantă, birdwatching, pescuit sportiv

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Lacul Siutghiol, care include și Lacul Tăbăcăriei, este un complex lacustru despărțit de Marea Neagră de un cordon maritim unde se află stațiunea turistică Mamaia. Speciile de păsări importante care cuibăresc pe Lacul Siutghiol sunt vânturelul de seară (Falco vespertinus), pietrarul negru (Oenanthe pleschanka), fâsa de câmp (Anthus campestris), rața roșie (Aythya nyroca). Lacul este imporant în perioada de migrație pentru specii precum gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), marele pelican alb (Pelecanus onocrotalus), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), pescărușul mic (Larus minutus) sau chira de mare (Sterna sandvicensis). Pentru iernat, următoarele specii îl găsesc important: pescărușul râzător (Larus ridibundus), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), lișița (Fulica atra), pescărușul sur (Larus canus), rața moțată (Aythya fuligula), rața cu cap castaniu (Aythya ferina). Lacul oferă, pe lângă diversitatea mare de specii de păsări, posibilitatea de a practica sporturi nautice precum wind-surfing, yachting sau schi-nautic. Proximitatea față de Municipiul Constanța și stațiunea Mamaia deschide oportunități nenumărate de petrecere a timpului liber – de la viață de noapte la restaurante cu specific pescăresc sau vizite la obiective culturale și turistice. În Constanța pot fi vizitate: Acvariul Constanța, Biserica Armenească Sfânta Maria, Biserica Grecească Metamorphosis, Biserica Romano-Catolică Sfântul Anton, Biserica Sfântul Mina, Cazinoul Constanța, Catedrala Ortodoxă Sfinții Petru și Pavel, Delfinariul, Edificiul Roman cu Mozaic, Farul Genovez, Geamia Hunchiar, Microrezervația Naturală Constanța, Moscheea Carol I, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul de Sculptură Ion Jalea, Muzeul Marinei, Parcul Arheologic, Planetariul, Portul Turistic Tomis. De asemenea, în Constanța există și centre de divertismet/agrement: Gravity Park, Lake View Entertainment and Sports Center și Aqua Magic.

 

Fișă sit: Lacurile Tașaul-Corbu

Scor: 36

Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0060

Administrator: Asociația BlackSea Spa

Ecosisteme: acvatice

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini turbării (N07)

Specii protejate: 82 specii de păsări

Accesibilitate: ridicată (DN22, DJ226)

Posibilitate cazare: ridicată (47 unități de cazare în Năvădari și 2 unități în Mihail Kogălniceanu)

Flux turistic: 48138 turiști/an

Activități de agrement: birdwatching, sproturi nautice cu vele

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Lacurile Tașaul-Corbu reprezintă un complex lacustru în care lacul Tașaul este un liman maritim. Aici viața avifaunei este foarte bogată, printre principalele specii de păsări numărându-se: pescărușul albastru (Alcedo atthis), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus), vulturul pescar (Pandion haliaetus), lopătarul (Platalea leucorodia) și ciocârlia de bărăgan (Melanocorypha calandra). În apropierea ariei naturale se află stațiunea balneoclimaterică Năvodari care este perfectă pentru turismul de odihnă și sănătate. De asemenea, în localitatea Corbu pot fi vizitate siturile arheologice „Capul Midia” și „Valea Vetrei”. În localitatea Vadu pot fi vizitate siturile arheologice „Ghiaur-Chioi” și „Bardalia”.

 

Fișă sit: Coridorul Jiului

Scor: 35

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0045

Administrator: Consiliul Județean Dolj

Ecosisteme: zone umede acvatice și palustre, zone deschise de pajişti xerice și aluviale, fânețe şi ecosisteme forestiere

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), habitate de păduri în tranziție (N26) – 92A0, 91M0, 91Y0, 91E0, 91I0, 9130, 9170, 91F0, 3130, 6120, 6440, 6510, 3270, 1530, 3140, 3150, 3260, 6430

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 12 specii de pești, 7 specii de nevertebrate, 1 specie de plante

Accesibilitate: ridicată (E70, DN6, DN66, DN7, DN55, DN54, DN55A, DN56, DN65, DJ606, DJ606A, DJ552E, DJ552, DJ561, DJ561B, DJ561C)

Posibilitate cazare: medie (37 unități de cazare în Craiova, 1 unitate în Bechet, 1 unitate în Filiași, 1 Unitate în Bucovăț, 1 unitate în Călărași, 3 unități în Coțofenii din Față, 1 unitate în Drănic, 1 unitate în Malu Mare)

Flux turistic: 88952 turiști/an

Activități de agrement: birdwatching, drumeții, pescuit sportiv

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0135 Nisipurile de la Dăbuleni, ROSPA0010 Bistreț, ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre

Descriere:  Aria naturală protejată este situată de-a lungul cursului mijlociu și inferior al râuui Jiu și are o lungime de 129 de kilometri, traversând 4 ecoregiuni – Podișul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării. Valea acestui râu constituie una dintre principalele culoare de migrație transblancanice  a păsărilor, fiind identificate 33% din speciile de păsări din România. Popândăul și vidra sunt două specii de mamifere care pot fi văzute ușor în habitatul lor. Pe lângă atracțiile naturale, localitățile din cadrul sitului prezintă interes prin obicetivele culturale: Situl arheologic de la Bucovăţ – la Jidovii, Mormântul hallsattian de la Cârna – Grindul Tomii, Situl arheologic de la Plosca, Situl arheologic de la Coţofenii din Dos – Cetatea Jidovilor, Situl arheologic de la Cârna, Situl arheologic medieval de la Căciulătești, Cetatea romană târzie de la Bistreț, Situl arheologic de la Bâzdâna, Cetatea dacică de la Valea. Obiectivele naturale care sunt incluse în Coridorul Jiului sunt: Confluența Jiu-Dunăre, Bistreț, Nisipurile de la Dăbuleni, Locul fosilifer Bucovăț, Locul fosilifer Drănic, Pădurea Zăval, Casa pădurii din Pădurea Potelu.

 

Fișă sit: Ciuperceni-Desa

Scor: 35

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0039

Administrator: Direcția Silvică Dolj

Ecosisteme: acvatice și terestre

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21), alte terenuri artificiale (N23), habitate de păduri în tranziție (N26) – 3140, 3150, 92A0, 91F0, 3130, 6120, 6440, 6510, 91I0, 3270, 1530, 2160, 2190.

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 10 specii de pești, 4 specii de nevertebrate, 3 specii de plante, 79 alte specii importante de floră și faună

Accesibilitate: medie (DN55A, DJ553, DJ553A)

Posibilitate cazare: redusă (6 unități de cazare în Calafat)

Flux turistic: 7829 turiști/an

Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv, vizitarea obiectivelor culturale

Restricții/riscuri de mediu: inundații

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre

Descriere: Aria naturală Ciuperceni-Desa se află în zona inundabilă a Luncii Dunării și este o rezervație ornitologică de aproximativ 200 de hectare care cuprinde și Balta Lată și Balta Neagră. Tot aici se află și Pădurea Ciurumela în care se găsesc salcâmi imenși ale căror diametre ating 70-80 cm și înălțimi de până la 35 de metri. Habitatele de Salix alba și Populus alba sunt cele care au contribuit la desemnatea sitului ca sit de importanță comunitară Natura 2000. Printre păsările prezente în acest sit se numără barza albă, barza neagră (Ciconia nigra), egreta mică (Egretta garzetta), bătăușul (Philomachus pugnax), stârcul roșu (Ardea purpurea), piciorongul (Himantopus himantopus), țigănușul (Plegadis falcinellus). Situl Ciuperceni-Desa este neîndiguit și este singurul loc care a rămas așa din Lunca Dunării. Pe lângă bogățiile naturale, în zonă pot fi vizitate și câteva obiective culturale: Castrul roman de la Desa, Biserica Sf. Nicolae din Desa, Palatul Marincu din Calafat, Bisericile „Sf. Mucenic Gheorghe”, „Izvorul Tămădurii”, „Adormirea Maicii Domnului” din Calafat.

 

Fișă sit: Blahnița

Scor: 35

Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0011, sit RAMSAR

Administrator: Societatea Ornitologică Română

Ecosisteme: acvatice și terestre

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21), habitate de păduri în tranziție (N26).

Specii protejate: 103 specii de păsări

Accesibilitate: medie (DN56B, DN56C, DJ606, DJ565)

Posibilitate cazare: medie (1 unitate de cazare în Gruia, 1 unitate în Hinova și pe un radius de 10 km sunt 26 de unități în Drobeta-Turnu Severin)

Flux turistic: 57258 turiști/an

Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv, vizitare obiective culturale

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana

Descriere: Pe teritoriul sitului Blahnița sunt incluse și alte arii naturale protejate: Pădurea Stârmina, Jiana, Pădurea Bunget. Printre cele mai importante specii de păsări prezente în sit sunt: Botaurus stellaris, Ixobrichus minutus, Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides, Ardea purpurea, Egretta alba si garzetta, Aytya nyroca. Printre obiectivele culturale cele mai importante menționăm Biserica Sf. Mucenic Gheorghe din Hinova, Castrul roman și Valul roman de la Hinova, Situl arheologic „Botul Piscului” din Ostrovul Corbului, Situl arheologic de la Deves-Cetățuie, Situl arheologic de la Gruia – La Cariera.

 

Fișă sit: Confluența Olt-Dunăre

Scor: 35

Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0024, sit RAMSAR

Administrator: Asociația Echilibru

Ecosisteme: acvatice și terestre

Clase de habitate predominante: plaje de nisip (N04), râuri, lacuri (N06), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21), habitate de păduri în tranziție (N26).

Specii protejate: 81 specii de păsări

Accesibilitate: medie (DN54, DN54A)

Posibilitate cazare: redusă (1 unitate de cazare în Corabia, 1 unitate în Turnu Măgurele, 1 unitate în Islaz)

Flux turistic: 2950 turiști/an

Activități de agrement: birdwatching, pescuit sportiv.

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele, ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele

Descriere: Situl Confluența Olt-Dunăre este constituit dintr-o porțiune a Luncii Dunării și porțiunea inferioară a luncii râului Olt. Habitatele prezente formează un adevărat mozaic prielnic pentru cuibăritul, hrănitul, popositul păsărilor. Printre păsările de interes menționăm: stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopus medius), pescărelul albastru (Alcedo atthis) sau cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmeus). Situl se suprapune și peste lacurile antropice Frunzaru și Izbiceni și Ostrovul Mare. În timpul migrației, situl găzduiește mai mult de 20000 de exemplare.

 

Fișă sit: Canaralele Dunării

Scor: 34

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0022

Administrator: Direcția Silvică Constanța

Ecosisteme: acvatice și terestre

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), păduri de foioase (N16), habitate de păduri în tranziție (N26) – 3130, 3140, 3270, 40C0, 62C0, 6430, 6510, 91I0, 91M0, 91AA, 92A0, 92D0, 6440, 91F0, 3150

Specii protejate: 1 specie de mamifere, 4 specii de amfibieni și reptile, 15 specii de pești, 1 specie de nevertebrate, 2 specii de plante, 8 alte specii de floră și faună.

Accesibilitate: medie (DN3, DJ223, DN22C, E81, DN2A)

Posibilitate cazare: medie (4 unități de cazare în Cernavodă, 1 unitate de cazare în Seimeni, 1 unitate în Oltina, 9 unități în Călărași)

Flux turistic: 15718 turiști/an

Activități de agrement: plimbări cu barca, pescuit de agrement, vizitarea obiectivelor culturale

Restricții/riscuri de mediu: inudații

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0054 Lacul Dunăreni, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, ROSPA0017 Canaralele de la Hârșova, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA0012 Brațul Borcea

Descriere: Habitatul reprezentativ în cadrul acestui sit este cel de Păduri-galerii de Salix alba și Populus alba – acest habitat conține suprafețe în care nu au fost făcute intervenții silvice și pot fi considerate păduri virgine. În cadrul habitatului de tufărișuri ponto-sarmatice se găsesc numeroase specii pe lista roșie națională, printre care Campanula romanica. Obiectivele culturale care pot fi vizitate în cadrul sitului sunt: Situl arheologic de la Cernavodă, Cetatea Axiopolis, Situl arheologic Cetatea Carsium, Muzeul de Istorie și Arheologie din Cernavodă, Situl arheologic de la Hârșova, Situl arheologic de la Ghindărești, Cetatea Altinum de la Oltina, Așezarea fortificată Dava din Oltina, Cetatea Capidava la Topalu, Muzeul de Artă Dinu și Sevasta Vintilă din Topalu, Muzeul de Costume Tradiționale Rusești de la Ghindărești, Gărdina Zoologică din Călărași, Muzeul Dunării de Jos din Călărași și Monumentul Vulturului și Monumentul Soldaților de la Călărași.

 

Fișă sit: Fântânița Murfatlar

Scor: 34

Sit de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0083

Administrator: Direcția Silvică Constanța

Ecosisteme: terestre – agroecosisteme, păduri, pășuni, tufărișuri

Clase de habitate predominante: culturi (N12), păduri de foioase (N16) – 62C0, 91AA, 40C0

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de nevertebrate, 2 specii de plante, 35 alte specii imporante de floră și faună.

Accesibilitate: medie (DN3)

Posibilitate cazare: medie (1 unitate în Murfatlar, 1 unitate în Valul lui Traian, iar pe un radius de 20 de km  sunt 135 de unități de cazare în Constanța și 4 în Medgidia)

Flux turistic: 503821 turiști/an (statistică disponibilă pt Constanța ș Medgidia)

Activități de agrement: turism de weekend

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Arealul sitului Fântânița Murfatlar ocupă o coastă calcaroasă abruptă cu văi înguste unde se găsesc aproximativ 515 de specii de floră specifică Dobrogei de sud. În rezervație au fost identificate noi plante care au preluat și denumirea. Spre exemplu, ruscuta – Adonis vernalis var. Murfatlariensis, centaurea galbenă – Centaurea orientalis f. Murfatlaria, colilia – Stipa lessingiana f . murfatlarii, ciulinii violacei de la Murfatlar – Carduus murfatlarii, inul lui Borza, specie endemică, – Linumn borzeanum, obsiga – Bromus riparius var. dobrogensis. Ca și valoare știiințifcă, Fântânița Murfatlar adăpostește câteva specii rare: șofranul de toamnă, mazarichea, garofița, ciulinii, centaurea și garoafa. În Murfatlar există 9 structuri cu servicii de alimentație. Pe langă obiectivele naturale se pot vizita numeroase obiective culturale, precum Valul mic de pământ și Ansamblul de Tumuli de la Ciocârlia, iar în Murfatlar se pot vizita turnul de piatră Castrul de apărare al valului, Gara Basarabi, Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, Casa Stamatopoulos, Casa Omer Bechir Bey, Basorelieful „Vinificatia”, Ansamblul rupestru de la Murfatlar. Chiar în interiorul arie protejate pot fi vizitate Biserica „Sfânta Paraschiva”, Biserica „Sfântu Ioan Botezătorul”, Complexul Monastic de la Basarabi, Rezervaţia Naturală Fântâniţa, Podgoria Murtfatlar, Conacul lui Mihail Kogălniceanu.

 

Fișă Sit: Valea Oltețului
Scor: 32
Sit natural de importanță comunitară Natura 2000, cod ROSCI0266, categoria IV IUCN
Județ: Olt
Administrator: Asociația Profesională „Sociologia Militans”
Ecosisteme: terestre și acvatice
Clase de habitate predominante: Plaje de nisip (23%), râuri și lacuri (2%), culturi (teren arabil) (11%), pășuni (8%), păduri de foioase (35%).
Specii protejate
: 1 habitat (Zăvoaie cu Salix alba și Populus Alba), 1 specie de mamifer (Rhinolophus hipposideros), 2 specii de amfibieni și reptile (Bombina bombina, Triturus cristatus), 4 specii de pești, 1 specie de nevertebrată, 8 specii importante de plante.
Accesibilitate: sporită (DN 65/E574, DN 64, DJ 546, DJ 643, DJ 644, drumuri comunale: 154A, 155, 161, 83).
Restrictii mediu: Risc de inundații (scurgeri de pe versanți).
Posibilitate cazare (radius 10km): 31 de unități de cazare în Voineasa (între care 3 hoteluri și 20 de pensiuni agroturistice).
Flux turistic: peste 1000 de sosiri/an (în cea mai apropiată localitate, Voineasa, înregistrându-se 14.320 sosiri în anul 2015).
Activități de agrement: pescuit de agrement, vânătoare, vizitarea obiectivelor culturale

Conexiuni cu alte arii naturale protejate: Valea Oltului Inferior.

Descriere: În cadrul sitului Valea Oltețului, obiectivele turistice sunt reprezentate de Râul și Lunca Oltețului, Lacul Balta, Situl arheologic Viile Brătășanu (Dobrun), biserici și mănăstiri (secolele XVIII și XIX), case memoriale (Petre Pandrea, Mihail Drumeș), arta olăritului trdițional, jocul popular ”Călușul” (Ansamblul de la Dobrun). Activitățile preferate de turiști în această zonă sunt pescuitul și vânătoarea, dar cea mai mare parte practică turism de weekend pentru grătare, plajă și baie în timpul verii. Malurile râului Olteț sunt abrupt în sit și se formează insule de nisip, iar în ultima porțiune albiile sunt îndiguite și predomină zone mlăștinoase.

 

Fișă sit: Pădurea Hagieni – Cotul Văii

Scor: 32

Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0157

Administrator: Direcţia Silvică Constanţa

Ecosisteme: terestre și acvatice

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), culturi (N12), pășuni (N14), păduri de foioase (N16), păduri de conifere (N17), habitate de păduri în tranziție (N26) – 3150, 6430, 91AA, 40C0, 62C0, 91M0.

Specii protejate: 7 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și reptile, 5 specii de nevertebrate, 4 specii de plante, 21 de alte specii de floră și faună.

Accesibilitate: medie (DJ391, DJ393, DJ391B)

Posibilitate cazare: redusă, însă pe un radius de 10 km (177 de unități de cazare în Mangalia, 20 de unități de cazare în Limanu)

Flux turistic: 261975 turiști/an

Activități de agrement: turism științific, turism de weekend, drumeții, trasee de bicicletă (neomologate)

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0066 Limanu-Herghelia, ROSPA0094 Pădurea Hagieni

Descriere: Situl este extrem de atractiv datorită diversității floristive remarcabile – aria se află la intersecția căilor de migrare a numeroase tipuri floristice. Peisajul este unic, fiind constituit din șibleac și stâncării. Printre speciile rare sunt demne de menționat centaurea (Centaurea jankae), ouăle popii (Himantoglossum caprinum) și buruiana cu cinci degete (Potentilla emilii-popii). Unul dintre elementele distinctive ale Pădurii Hagieni este numărul mare de țestoase care pot fi văzute plimbându-se printre ierburi și tufe – Testudo graeca.

 

Fișă sit: Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac

Scor: 32

Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0172

Administrator: Direcţia Silvică Constanţa

Ecosisteme: terestre și acvatice

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21) – 91I0, 91M0, 6430, 40C0, 62C0, 3260, 91AA.

Specii protejate: 8 specii de mamifere, 4 specii de amfibieni și reptile, 5 specii de pești, 9 specii de nevertebrate, 2 specii de plante, 20 alte specii de floră și faună

Accesibilitate: medie (DN3, DJ391A)

Posibilitate cazare: redusă (1 unitate de cazare în Oltina)

Flux turistic: redus. nu există date statistice

Activități de agrement: drumeții, plimbări cu bicicleta, turism științific

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0008 Băneasa-Canaraua Fetii, ROSPA0054 Lacul Dunăreni, ROSPA0056 Lacul Oltina, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave.

Descriere: În acest sit este reprezentată 27% din flora României, iar habitatele caracteristice sunt grotele și suprafețele mșăștinoase, păduri de stejar și carpen și stepă calcifilă. Peisajul pereților calcaroși mărginiți de dealuri, cu păduri și cursuri de apă, se continuă peste granița cu Bulgaria, acolo devenind valea Suha Reka. Pereții văii ating 40 de metri înălțime. Țestoasa dobrogeană este larg răspândită în areal.

 

Fișă sit: Cheile Dobrogei

Scor: 32

Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0019

Administrator: Direcţia Silvică Constanţa

Ecosisteme: terestre

Clase de habitate predominante: pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), alte terenuri artificiale (N23), habitate de păduri în tranziție (N26).

Specii protejate: 86 specii de păsări

Accesibilitate: medie (DJ225, DJ222, DN22)

Posibilitate cazare: redusă. Pe un radius de 20 km sunt 2 unități de cazare în Mihail Kogălniceanu

Flux turistic: 2661 turiști/an

Activități de agrement: drumeții, speologie, sporturi în aer liber

Restricții/riscuri de mediu:

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0215 Recifii jurasici Cheia

Descriere: Cheile Dobrogei oferă un peisaj impresionant datorită caracteristicilor geomorfologice, paleontologice, botanice și faunistice. În cadrul sitului există două peșteri de mare importanță paleontologică și arheologică – Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. În Peștera La Adam au fost investigate 80 de specii de fosile jurasice și a fost descoperit un molar de Homo sapiens fossilis. Peștera Gura Dobrogei adăpostește colonii de lilieci pe timpul verii cae au generat o acumulare mare de guano tasat – ea se mai numește și Peștera Liliecilor. Speciile cele mai importante care cuibăresc în Cheile Dobrogei sunt: Burhinus oedicnemus, Circaetus gallicus, Circus pygargus, Coracias garullus, Melanocorypha calandra, Calandrella brachydactyla, Anthus campestris.

 

Fișa sit: Zona marină de la Capul Tuzla

Scor: 32

Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0273

Administrator: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar

Ecosisteme: acvatice

Clase de habitate predominante: Zone marine, insule maritime (N01) – 1170, 1140, 1110

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 2 specii de pești, 23 alte specii de floră și faună

Accesibilitate: medie (DN39)

Posibilitate cazare: ridicată (7 unități de cazare în Tuzla, iar pe un radius de 10 km sunt 154 de unități în Costinești)

Flux turistic: 33569 turiști/an

Activități de agrement: băi de soare și de apă marină (turism de odihnă), sporturi nautice, divertisment, scufundări, plimbări cu hidrobicicleta și cu vaporașul, cu caiacul, echitație, plimbări cu avionul ultraușor, pescuit sportiv

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0076 Marea Neagră

Descriere: Zona marină de la Capul Tuzla cuprinde promontoriul stâncos submarin al Capului Tuzla și este deosebit de important pentru habitatele de recifi, bancurile de nisip și zonele mlăștinoase din timpul refluxului. În acest sit se găsește fundul stâncos cu cea mai mare adâncime și cel mai neuniform relief din zona românească a Mării Negre. Tot aici există și 5 specii aflate pe Lista Roșie IUCN ca fiind în pericol de dispariție – Cysostera barbata, Delphinus delphis, Mullus barbatus, ponticus, Phocoena phocoena, Tursiops truncatus – și alte 2 ca fiind vulnerabile – Pachygrapsus marmoratus, Scorpaena porcus. Foarte ușor pot fi văzuți crabii, spongieii și anemonele. Plaja Tuzla este o plajă căutată de turiștii dornici de liniște.

 

Fișă sit: Brațul Borcea

Scor: 31

Arie de protecție specială avifaunistică Natura 2000 – ROSPA0012

Administrator: Clubul Ecologic UNESCO Pro Natura

Ecosisteme:

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pajiști naturale, stepe (N09), culturi (N12), păduri de foioase (N16)

Specii protejate: 79 specii de păsări

Accesibilitate: medie (E81, DN3B)

Posibilitate cazare: medie (9 unități de cazare în Călărași, 1 unitate de cazare în Borcea)

Flux turistic: 14109 turiști/an

Activități de agrement: plimbări cu barca, vaporașul, băi de soare, birdwatching

Restricții/riscuri de mediu: inundații

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești

Descriere: Brațul Borcea este situat în amonte de orașul Călărași și se întinde până la Giurgeni, măsurând circa 100 km lungime. Cele mai importante specii care cuibăresc în acest sit sunt Aytya nyroca, Milvus migrans, Haliaetus albicilla, Falco vespertinus, Coracias garrulus, colonii de Ardeidae și Threskiornithidae. În perioada de migrație situl adăpostește peste 20000 de păsări acvatice. Brațul Borcea este navigabil, astfel că localnicii oferă servicii de agrement care constau în plimbări cu barca sau vaporașul. Malurile împădurite ale brațului conferă o atmosferă plăcut plimbărilor pe jos sau cu barca.

 

Fișă sit: Dunărea la Gârla Mare – Maglavit

Scor: 30

Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0299

Administrator: Societatea Ornitologică Română

Ecosisteme: acvatice și terestre

Clase de habitate predominante: râuri, lacuri (N06), mlaștini, turbării (N07), pășuni (N14), păduri de foioase (N16), habitate de păduri în tranziție (N26) – 92A0

Specii protejate: 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de pești

Accesibilitate: medie (DN56C. DJ562, DN56A)

Posibilitate cazare: redusă (1 unitate în Cetate, iar pe un radius de 10 km – 6 unități în Calafat)

Flux turistic: 7829 tuiști/an

Activități de agrement: agroturism, turism ecumenic, pescuit de agrement, festivale locale, vizitarea obiectivelor culturale, plajă/băi de soare,

Restricții/riscuri de mediu:

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: ROSPA0074 Maglavit, ROSPA0046 Gruia-Gârla Mare

Descriere: În localitatea Cetate are loc Festivalul Filmului în luna august în fiecare an la Portul Cultural Cetate, poate fi vizitat Muzeul Pescarului din Cetate. În localitatea Maglavit poate fi vizitată Mânăstirea Maglavit și Biserica Sf. Nicolae, iar în Calafat pot fi vizitate Bisericile Sf. Nicolae, Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii. Mozaicul de habitate oferă un peisaj unica care favorizează plimbările în pădurile din sit și în jurul lacurilor. De asemnea, la Maglavit poate fi vizitată și Plantatia de duzi a lui Al. I. Cuza și dunele de nisip.

 

Fișă sit: Vânju Mare

Scor: 30

Sit natural de importanță comunitară Natura 2000 – ROSCI0403

Administrator: fără custode. În administrația APM Mehedinți și RNP Romsilva Direcția Silvică Drobeta-Turnu Severin.

Ecosisteme: terestre

Clase de habitate predominante: culturi (N12), pășuni (N14), alte terenuri arabile (N15), păduri de foioase (N16), vii și livezi (N21) – 91M0, 91Y0

Specii protejate: 2 specii de nevertebrate, 51 specii de plante

Accesibilitate: medie (DN56A, DJ565, DJ562A)

Posibilitate cazare: redusă (pe un radius de 30 de km – 1 unitate de cazare în Gruia, 1 unitate în Hinova și pe un radius de 10 km sunt 26 de unități în Drobeta-Turnu Severin)

Flux turistic: 57258 turiști/an

Activități de agrement: agroturism, turism ecumenic, drumeții

Restricții/riscuri de mediu: –

Conexiuni cu alte arii naturale protejate din aria de studiu: –

Descriere: Situl Vânju Mare este format din două trupuri de pădure – Lunca Vânjului și Fulga – și din terenurile agricole prezente în jurul acestora. Pădurile sunt de cer și gorun, stehar și carpen în care viețuiesc specii importante de nevertebrate, precum rădașca și croitorul-mare-al-stejarului. În localitatea Vânju Mare se organizează anual în luna octombrie Festivalul Viei și Vinului, și, fiind o zonă bogată în vii, se pot vizita cramele Orevița Mare și Vânju Mare. De asemnea se pot organiza drumeții în pădurile Lunca Vânjului – Pădurea Mărgăritaru. În Corlățel se pot vizita Biserica Corlăţel cu hramul Pogorârea Sfântului Duh și Biserica Valea Anilor cu hramul Sfântul Nicolae și se poate participa la evenimentele locale Rusaliile în Corlăţel – întâlnirea cu fiii satului rugă și La Valea Anilor – Ziua Eroilor Ispas.