Traseul ecoturistic trebuie să fie concentrat în jurul principalelor obiective din patrimoniul natural protejat, care dețin cea mai puternică atractivitate turistică.

Primul pas în determinarea traseelor ecoturistice este acela de a se localiza pe hartă fiecare zonă naturală protejată. Acest pas a fost făcut folosind programul de vizualizare Natura 2000 Network Viewer (EEA, 2012), precum și software-ul specializat GIS. Prin urmare, au fost determinate punctele de acces către zonele naturale protejate, pentru a putea fi incluse în Google Maps sau în software-ul GIS și pentru a se crea un traseu de legătură între aceste zone, prin cele mai bune rute.

Având în vedere că traseul principal nu poate acoperi toate obiectivele de interes, în analiza au fost incluse diferite obiective secundare, situate în apropierea celor principale, și activitățile care alcătuiesc o ofertă mai bogată de ecoturism. Atât în partea bulgară, cât și în partea română a traseului au fost formate devieri și legături laterale (alternative) pe traseu.

Traseul turistic este o structură liniară având o anumită zonă de integrare și unele influențe. Ca o arie laterală a acestui traseu sunt considerate întregile suprafețe ale teritoriilor și zonelor protejate incluse.

Variantele propuse pentru teritoriul României

Traseele ecoturistice propuse sunt următoarele:

Traseul principal

Ciuperceni-Desa – Dunărea la Gârla Mare-Maglavit – Blahnița – Vânju Mare – Parcul Natural Porțile de Fier – Parcul geologic Podișul Mehedinți – Parcul Național Domogled – Valea Râului Cerna – Culoarul Râului Jiu – Valea Râului Olteț – Pădurea Radomir – Gura Râului Olt, la vărasarea sa în Dunăre – Parcul Natural Comana – Iezerul Călărași – Brațul Borcea – Canarele Dunării – Padurea și Valea Canaraua Fetii Iortmac – Dumbrăveni – Valea Urluia-Lacul Vederoasa – Fântânița Murfatlar – Cheile Dobrogei – Delta Dunarii – Lacul Tașaul-Corbu – Lacul Siutghiol – Dunele marine de la Agigea – Lacul Techirghiol – Zona marina de la Capul Tuzla- Costinești- 23 August – Capul Aurora –  Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia – Pădurea Hagieni-Cotul Văii – Vama Veche -2 Mai.

Pornind de la vest și mergând spre est, începutul traseului este prezentat de la punctul de trecere a frontierei Calafat-Vidin de unde se poate intra în zona protejată Ciperceni-Desa prin DN55A. Conexiunea cu Dunărea – Gârla Mare-Maglavit se face prin E79 și apoi prin DN56A. După aceea, fie se urmează DN56S pentru a se ajunge la Blahnița, fie se continuă pe DN56A pentru a ajunge la Vânju Mare, iar după aceaa traseul se poate întoarce din nou la Dunăre la Gârla Mare – Maglavit pentru a continua către Blahnița, sau poate fi făcută o legătură directă prin DJ606. Către Parcul Natural Porțile de Fier se urmează DN56A, apoi E70, trecând prin Drobeta-Turnu Severin și mergând spre Șvinița. Apoi se traversează Parcul Geologic Podișul Mehedinți urmând DN67 din Drobeta-Turnu Severin și apoi DJ670 trecându-se prin Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă. Din Baia de Aramă se merge spre Parcul Național Domogled – Valea Cernei urmându-se DN67D prin Obârșia – Cloșani și Godeanu. Din Baia de Aramă se urmează DJ671B și DN67A până la Strehaia pentru a intra apoi pe E70 și se merge prin Culoarul Râului Jiu, se trece prin Filiași și se ajunge la Craiova. De la Craiova se intră pe DN65 și se merge până la Balș în partea de nord a Văii Râului Olteț. Din Valea Râului Olteț până la Pădurea Radomir se poate ajunge fie întorcându-vă de la Balș la Craiova și urmând DN6 până la Pădurea Radomir, trecând prin Grozăvești și Dragiceni, fie mergând pe DN64 și trecând prin Caracal. De la Pădurea Radomir se poate intra din nou în Culoarul Râului Jiu, mergând de la Caracal la Leu pe DN6 și apoi pe DJ604 și pe DJ551A până la Bratovoiești. De acolo se merge de-a lungul văii Culoarului Râului Jiu până la Bechet de unde puteți merge în Bulgaria, la Oryahovo. De la Bechet se continuă drumul spre gura de vărsare a Râului Olt la confluența sa cu Dunărea mergând până la Corabia și pe DN54A până la Turnu Măgurele unde se poate face din nou legătura cu Bulgaria. De la Turnu Măgurele se poate ajunge la Parcul Natural Comana, fie pe DN52 până la Alexandria și de acolo pe DN6 până la Stâlpu, iar de acolo pe DJ411 până la Comana, fie de-a lungul Dunării pe DN51A până la Zimnicea, apoi pe DN5C până la Giurgiu, unde se poate face legătura cu Bulgaria la Ruse. Din Giurgiu se continuă drumul pe DN5 până la Uzunu de unde se intră pe DJ603 până la Comana. Din Comana și până la Lacul (Iezerul) Călărași se ajunge mergând spre  Călărași pe A2 și apoi pe DN3 sau pe DJ412 până la Prundu, intrându-se pe DN41 până la Oltenița și se continuă până la Călărași pe DN31 sau pe DN3. De la Călărași se poate continua pe DN3V de-a lungul Canalului Borcea și până la Borcea, sau se poate trece Dunărea prin punctul de trecere a frontierei Călărași – Silistra. De la Silistra se poate intra înapoi în țară pe DN3 și se poate ajunge la Canarele Dunării, la Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac și la Dumbrăveni – Valea Râului Urluia – Lacul Vederoasa treacăndu-se prin Adamclisi, apoi, pe lângă Fântânița Murfatlar. De la Murfatlar se merge apoi pe DN22C, DJ228, DJ222 și DN2A până la Cheile Dobrogei. De asemenea, de la Murfatlar se poate intra din nou în Canarele Dunării prin Cernavodă pe A2 și apoi se poate continua pe DJ223, DJ224, DJ225 și DJ226. De la Cheile Dobrogei se poate merge către Delta Dunării (partea situată în județul Constanța) pe DJ222 până la Grădina, DJ226B, DJ226A și DJ226 până la Istria și Sinoe. De la Istria se merge  până la Lacul Tașaul – Corbu pe DJ226 treacând prin Corbu. Apoi drumul trece prin Năvodari, Mamaia – Sat, se intră pe E87 și se merge pe lângă malul lacului Siutghiol. Mai departe, trecând prin Constanța se ajunge pe DN39 și DN39A la Dunele Marine de la Agigea. Se continuă spre Eforie Nord pe DN39 și se trece pe lângă Lacul Techighiol, iar apoi până la Mangalia drumul trece de-a lungul coastei Mării Negre și de-a lungul zonelor marine naturale: Zona marină de la Capul Tuzla, Costinești – 23 August, Capul Aurora și Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia. Între Mangalia și zona naturală Vama Veche – 2 Mai drumul deviază spre Pădurea Hagieni – Cotul Văii, trecând prin Albești și Cotul Văii. Apoi vă întoarceți din nou pe DN39 și continuați drumul spre Vama Veche – 2 Mai, unde se face trecerea în Bulgaria prin punctul de trecere a frontierei de la Vama Veche – Durankulak.

 

Variantele propuse pentru teritoriul Bulgariei

Varianta 1

Traseul principal care face legătura între obiectivele prioritare de ecoturism, urmând într-o mare măsură legăturile rutiere principale și pe cele secundare. În Bulgaria, traseul începe de la Dunav Most II (Podul de peste Dunăre), în orș. Vidin, și trece prin obiectivele: Magurata, Belogradchishki skali, Stara Planina de Vest, Parcul Natural Vrachanski Balkan, Karlukovski carst, prin zonele protejate de-a lungul râului Iskar, râul Vit, Karaboaz, podișul Nikopole, Parcul Natural Persina și Pădurea Svishtov. Traseul deviază spre sud, pe râul Yantra și prin zonele naturale protejate aflate de-a lungul acestuia, ajunge până în orașul Veliko Tarnovo și în Munții Tvardishka, apoi închide o secțiune circulară și se îndreaptă din nou spre nord. Traseul trece prin Parcul Natural Rusenski Lom și, după orașul Ruse, aderă strâns la Fluviului Dunărea până în orașul Silistra, incluzând multe dintre cele mai importante zone umede de pe lângă Dunăre. În Dobrogea, traseul părăsește aria Fluviului Dunărea și se îndreaptă spre sud-est prin Suha Reka și prin valea Râului Batova pentru a ajunge până la malurile Mării Negre, în parcul Natural Zlatni Pyasatsi(Nisipurile de Aur). În ultima sa parte traseul urmează coasta Mării Negre, incluzând toate zonele de coastă de importanță pentru conservare, de la nord de Varna. Părăsește teritoriul Bulgariei prin punctul de trecere a frontierei Durankulak.

Varianta 2

Această variantă este similară celei precedente având următoarele diferențe:

Traseul principal este mai scurt și aderă la drumurile principale (linia verde).

Sunt detașate câteva devieri laterale circulare (linia galbenă) – la Belogradchik, la Kozlodui, la Oriahovo și de-a lungul râului Iskar, la Veliko Tarnovo, la Parcul Natural Rusenski Lom, la Garvansko blato, la Suha reka, precum și la Kaliakra.

Varianta 3

Un traseu care urmează Fluviul Dunărea ca un coridor de transport și deviază către zonele umede selectate și către alte zone protejate.

Varianta 4 – optimizată în consultare cu părțile interesate

În urma analizei alternativelor și după primirea opiniilor și observațiilor părților interesate în timpul meselor rotunde desfășurate, echipa și-a revizuit viziunea și a prezentat o a patra variantă a traseului ce combină punctele forte ale celor precedente.

Traseul principal (linia roșie), similar Variantei 1, conectează obiectivele prioritare de ecoturism în întreaga zonă a colaborării transfrontaliere urmând în cea mai mare parte legăturile rutiere principale și pe cele secundare. În Bulgaria, traseul începe de la Dunav Most II (Podul de peste Dunăre), în orașul Vidin, trece prin obiectivele Magura, Belogradchishki skali – Venetsa, Munții Stara Planina de Vest, Parcul Natural Vrachanski Balkan, Karlukovski carst, Râul Vit, podișul Nikopole, Parcul Natural Persina și Insula Vardim. Traseul se abate de la Fluviul Dunărea pentru a ajunge la Parcul Natural Rusenski Lom și, după orașul Ruse, aderă strâns la Fluviul Dunărea până în orașul Silistra, incluzând multe dintre cele mai importante zone umede de la Dunăre. În Dobrogea traseul părăsește aria Fluviului Dunărea și se întreaptă către de sud-est prin Suha reka, prin valea râului Batova pentru a ajunge la malurile Mării Negre, în parcul Natural Zlatni Pyasatsi (Nisipurile de Aur). În ultima sa secțiune, traseul urmează coasta Mării Negre, incluzând toate zonele de coastă de importanță pentru conservare, de la nord de Varna. Părăsește teritoriul Bulgariei prin punctul de trecere a frontierei de la Durankulak.

Ca brațe suplimentare (linia galbenă) sunt detașate câteva secțiuni pentru fi incluse mai complet obiectivele de acolo:

– Secțiune din valea Fluviului Dunării între Vidin și Gulyantsi, care include obiectivele Archar, Pescăriile Orsoya, Tsibar, Zlatiyata, Kozlodui și Karaboaz. Secțiunea permite o conexiune de transport la Oriahovo și dă posibilitatea de închidere a unui sub-traseu circular.

– Scurte devieri laterale pentru accesarea trecătorilor spre Parcul Natural Vrachanski Balkan și accesul la obiectivul Bozhiyat Most.

– Abatere laterală circulară în orașul Pleven pentru a vizita zona Studenets și obiectivele de observare aferente acesteia.

-Abatere laterală până în orașul Veliko Tarnovo pentru a vizita zonele Yantra și Tarnovski visochini.

Traseul este completat de un traseu alternativ fluvial cu ambarcațiuni în toată secțiunea de frontieră a Fluviului Dunărea, ce ar putea fi realizat ca un traseu întreg sau ca unul parțial. În multe locuri sunt posibile legături între aceste trei elemente ale variantei propuse de traseu.

 

Dezvoltarea ecoturismului la nivel transfrontalier se bazează pe puterea de atracție a liderilor și a obiectivelor populare, dar, de asemenea, duce la „exploatarea“ unor locuri secundare sau mai puțin populare.

Traseul transfrontalier face legătura între obiectivele prioritare pentru ecoturism în întreaga zonă a colaborării transfrontaliere, urmând într-o mare măsură drumurile secundare și pe cele secundare.

În Bulgaria traseul începe de la Dunav Most II (Podul de peste Dunăre II) în orașul Vidin, trece pe drumul principal Е79 până în satul Dunavtsi, unde deviază prin obiectivul Vidinski Park; Prin devierea către orș. Gramada, traseul se întoarce pe drumul principal Е79 până în s. Dunavtsi unde deviază spre vest către obiectivul Peștera Magura, continuă spre orașul Belogradchik și obiectivul Belogradchishki skali – Venetsa; După Belogradchik, traseul trece prin marea ca suprafață zonă protejată Stara Planina de Vest – Predbalkan pe un traseu pitoresc cu posibile ieșiri spre Chuprene și Chiprovtsi; După orașul Montana, traseul o ia din nou pe drumul principal E79 spre orașul Vrața și prin trecătorile spre Parcul Natural Vrachanski Balkan. De la Vrața, traseul face o deviere laterală către obiectivul Bozhiyat most (Podul lui Dumnezeu) – Ponora și continuă la est către întinsa ca suprafață zonă Karlukovski carst. După orașul Cherven Bryag traseul ajunge la drumul principal E83 și o ia spre orașul Pleven. Există mai multe ieșiri posibile către obiectivul Studenets, principala fiind prin s. Sadovets. După orașul Pleven trece prin obiectivul Râul Vit și ajunge până în orașul Gulyantsi. Aici traseul principal deviază spre est prin obiectivele Podișul Nikopole, Parcul Natural Persina și Insula Vardim. Din Gulyantsi către vest începe un cerc lateral care trece prin obiectivele Karaboaz, Ostrovska step – Ostrovsko blato, Kozlodui, Zlatiyata, Tsibar și Orsoya – Archar prin care este astfel posibila închiderea ciclului regional. La est, traseul principal se abate de la Fluviul Dunărea după obiectivul Vardim, la obiectivul Studena reka pentru a ajunge la Parcul Natural Rusenski Lom. După orș. Ruse aderă strâns de-a lungul Fluviului Dunărea până în orașul Silistra, incluzând multe dintre cele mai importante zone umede ale Dunării. În Dobrogea, traseul părăsește zona Fluviului Dunărea și se îndreaptă spre sud-est prin Suha Reka, Valea Râului Batova pentru a ajunge la malurile Mării Negre, la Parcul Natural Zlatni Piasatsi (Nisipurile de Aur). În ultima sa secțiune, traseul urmează coasta Mării Negre, incluzând toate zonele de coastă de importanță de conservare de la nord de Varna. Părăsește teritoriul Bulgariei prin punctul de trecere a frontierei Durankulak.

În România, pornind de la vest și mergând spre est, începutul traseului este reprezentat de punctul de trecerea a frontierei Calafat-Vidin, de unde se poate intra prin zona protejată Ciuperceni-Desa pe DN55A. Conexiunea cu Dunărea – Gârla Mare-Maglavit se face prin E79 și apoi prin DN56A. Apoi, fie se urmează DN56S pentru a se ajunge la Blahnița, fie se continuă pe DN56A pentru a se ajunge la Vânju Mare, și apoi traseul se poate întoarce înapoi spre Dunăre Gârla Mare – Maglavit pentru a continua către Blahnița sau pentru a se putea face o legătură directă prin DJ606. Către Parcul Natural Porțile de Fier se merge pe DN56A, apoi pe E70, trecând prin Drobeta-Turnu Severin și mergând spre Șvinița. Apoi se taversează Parcul geologic Podișul Mehedinți urmându-se DN67 de la Drobeta-Turnu Severin și apoi DJ670 trecând prin Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă. Din Baia de Aramă se continuă spre Parcul Național Domogled – Valea Cernei urmând DN67D prin Obârșia – Cloșani și Godeanu. Din Baia de Aramă se continuă pe DJ671B și pe DN67A până la Strehaia, intrând apoi pe E70 și mergând de-a lungul Culoarului Râului Jiu, se trece prin Filiași și se ajunge la Craiova. De la Craiova se intra pe DN65 și se continuă până la Balș, în partea de nord a Văii Râului Olteț. De la Valea Râului Olteț până la Pădurea Radomir se poate ajunge, fie prin întoarcerea de la Balș la Craiova și urmând DN6 până la Pădurea Radomir, trecând prin Grozăvești și Drăgicheni, fie mergând pe DN64 și trecând prin Caracal. De la Pădurea Radomir se poate intra din nou în Culoarul Râului Jiu, mergând de la Caracal către Leu pe DN6 și apoi pe DJ604 și pe DJ551A până la Bratovoiești. De acolo se merge de-a lungul Culoarului Râului Jiu până la Bechet, unde se poate trece în Bulgaria la Oryahovo. De la Bechet drumul continuă spre Gura de vărsare a Râului Olt, la vărsarea în Dunăre, mergând pe DN54A până la Corabia și pe DN54 până la Turnu Măgurele, unde se poate face din nou conexiunea cu Bulgaria. De la Turnu Magurele se poate ajunge la Parcul Natural Comana, fie prin DN52 până la Alexandria și de acolo pe DN6 până la Stălpu, iar de acolo pe DJ411 până la Comana, fie de-a lungul Dunării pe DN51A până la Zimnicea, apoi pe DN5C până la Giurgiu, unde se poate face conexiunea cu Bulgaria la Ruse. Din Giurgiu drumul continuă pe DN5 până la Uzunu de unde se intră pe DJ603 până la Comana. De la Comana și până la Lacul (Iezerul) Călărași se ajunge mergând către Călărași pe A2 și apoi pe DN3 sau pe DJ412 până la Prundu, intrând pe DN41 până la Oltenița și se continuă până la Călărași pe DN31 sau DN3. De la Călărași se poate continua pe DN3V de-a lungul Canalului Borcea și până la Borcea sau se poate trece Dunărea prin punctul de trecere a frontierei Călărași – Silistra. De la Silistra se poate intra apoi în țară prin DN3 și se ajunge la Canarele Dunării, Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac și Dumbrăveni – Valea Râului Urluia – Lacul Vederoasa trecând prin Adamclisi, apoi pe lângă Fântânița Murfatlar. De la Murfatlar se merge apoi pe DN22C, DJ228, DJ222 DN2A până la Cheile Dobrogei. De asemenea, de la Murfatlar se poat intra din nou în Canarele Dunării prin Cernavodă pe A2 și apoi se poate continua pe DJ223, DJ224, DJ225 și DJ226. De la Cheile Dobrogei se poate merge către Delta Dunării (partea situată în județul Constanța) pe DJ222 până la Grădina, DJ226B, DJ226A și DJ226 până la Istria și Sinoe. De la Istria se merge până la Lacul Tașaul – Corbu pe DJ226 treacând prin Corbu. Apoi drumul trece prin Năvodari, Mamaia – Sat, se intră pe E87 și se continuă pe lângă malul Lacului Siutghiol. În continuare,trecând prin Constanța, se ajunge prin DN39 și DN39A la Dunele Marine de la Agigea. Se continuă spre Eforie Nord pe DN39 și se trece pe lângă Lacul Techirghiol iar apoi, până la Mangalia, drumul trece de-a lungul coastei Mării Negre și de-a lungul zonelor marine naturale: zona marină de la Capul Tuzla, Costinesti – 23 August, Capul Aurora și Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia. Între Mangalia și zona naturală Vama Veche – 2 Mai drumul deviază spre Pădurea Hagieni – Cotul Văii, trecând prin Albești și Cotul Văii. Apoi, vă întoarceți, din nou, înapoi pe DN39 și continuați drumul spre Vama Veche – 2 Mai, unde se face trecerea în Bulgaria prin punctul de trecere a frontierei Vama Veche- Durankulak.